Acordor de taragot online (Si♭)
Taragotul (în maghiară tárogató, numit uneori și torogoată) este un instrument de suflat cu ancie simplă și corp conic din lemn, apropiat de saxofonul sopran, dar cu un timbru mai întunecat. A fost dezvoltat la Budapesta de V. J. Schunda și János Stowasser, care au depus brevete în 1897. Cel mai răspândit este taragotul sopran în Si♭, lung de circa 74 cm: sună cu un ton mai jos decât e scris, așa că un acordor cromatic obișnuit îți arată Do-ul scris ca Si♭.
Note scrise și sunet real
Taragotul sopran în Si♭ sună cu o secundă mare mai jos decât e scris: C5 scris sună B♭4, la 466,16 Hz cu A4 = 440 Hz. Afișajul arată notele scrise; Hz descriu sunetul real. Tabelul folosește notația științifică: C4 este Do central (Do4), iar A4 este La de referință.
| Nota scrisă | Sunet real | Frecvența (Hz) |
|---|---|---|
| B♭3 (modele cu clapă de Si♭ grav) | A♭3 | 207,65 |
| B3 | A3 | 220,00 |
| B4 | A4 | 440,00 |
| C5 | B♭4 | 466,16 |
| C6 | B♭5 | 932,33 |
Cum se folosește
- Încălzește taragotul cu câteva note lungi, apoi atinge Pornește microfonul. Lasă meniul Transpoziție pe Si♭.
- Potrivește La de referință după formație: 440 Hz cu orga și în majoritatea situațiilor internaționale, 442 Hz cu pianul și 442–443 Hz cu țambalul, în practica maghiară.
- Cântă Si4 scris (sunet real La4) sau Do5 scris (sunet real Si♭4), cu un sunet stabil, la volum mediu.
- Acul la stânga (prea jos): împinge muștiucul pe plută. Acul la dreapta (prea sus): trage-l puțin afară. Apoi verifică mai multe note, în ambele registre.
Ajutor și explicații
Acest acordor pornește cu transpoziția Si♭: adaugă tonul înapoi și îți arată nota așa cum e scrisă în partitură. Ambitusul scris obișnuit este B3–C6 (sunet real A3–B♭5); modelele cu clapă de Si♭ grav coboară până la B♭3 scris. Taragotul a ajuns în România în anii 1920, prin Banat, a devenit instrument popular în Banat și în Transilvania, iar Dumitru Fărcaș l-a făcut cunoscut în lume. Nimic nu este înregistrat sau trimis.
Muștiucul, ancia și instrumentele vechi
Acordajul general se face mișcând muștiucul pe plută: împins, urcă sunetul; tras afară, îl coboară. Ca la saxofon, taragotul răspunde mai mult la volumul interior al muștiucului decât la lungime, așa că, dacă trebuie să tragi muștiucul aproape de tot, problema poate fi muștiucul sau instrumentul. Muștiucurile de taragot folosesc ancie de clarinet, dar au o formă proprie, iar muștiucul și ancia potrivite schimbă mult intonația și emisia.
Instrumentele mai vechi pot fi construite pentru un diapazon înalt: acordajul est-european de altădată era de 442–444 Hz. Un test rapid, cu muștiucul tras bine afară: compară Si și Do scrise din a doua octavă cu Re, Mi♭ și Mi. Dacă Si și Do sunt clar mai jos decât celelalte, instrumentul probabil nu va suna bine la 440 Hz. Nu judeca după Re din a doua octavă: la taragot este, prin tradiție, o notă instabilă.
Alte acordaje și mărimi
Schunda a construit și taragoturi în Do și în La, iar Stowasser a anunțat șapte mărimi, până la un contrabas în Mi♭; azi sunt rare. Pentru un instrument în Do alege Do (sunet real), iar pentru unul în La alege La din meniul Transpoziție. Partiturile pentru clarinet în Si♭ sau saxofon sopran în Si♭ au aceeași transpoziție ca taragotul, așa că acordorul de clarinet citește la fel, deși digitațiile și notele instabile diferă. Și sistemele de clape variază: se fac azi taragoturi cu sistem german (Albert), Böhm sau de saxofon. Nu confunda taragotul modern cu vechiul tárogató cu ancie dublă.
Sfaturi
- Acordează pe note lungi, la volum mediu, după încălzire, niciodată pe prima notă cântată la rece.
- Când găsești poziția bună a muștiucului, marchează-o pe plută cu creionul.
- Nu transpune de două ori: cu Si♭ ales, acordorul arată deja nota scrisă, așa că citește-o așa cum apare.
Întrebări frecvente
De ce acordorul arată Si♭ când cânt Do la taragot?
Un acordor obișnuit arată sunetul real, iar taragotul în Si♭ sună cu un ton mai jos decât e scris. Această pagină adaugă tonul înapoi, așa că Do-ul scris apare ca Do. Alege Do (sunet real) ca să vezi nota care se aude.
Pe ce notă îmi acordez taragotul?
Nu există o notă oficială de acordaj. Si4 scris (La4 real) e comod când acordezi cu formația, iar Do5 scris (Si♭4 real) merge și el. Apoi verifică o notă gravă și una acută.
Acordez la 440 sau la 442 Hz?
Urmează formația. Un atelier din Budapesta livrează taragoturile sopran în Si♭ la 440 sau 442 Hz, iar concursul de tárogató din Bazinul Carpatic din 2026 cere 442–443 Hz cu țambal, 442 Hz cu pian și 440 Hz cu orgă.
Ce ambitus are taragotul?
De obicei B3–C6 scris, adică A3–B♭5 sunet real. Modelele cu clapă de Si♭ grav coboară la B♭3 scris (A♭3 real), iar muzicienii avansați pot urca peste C6 scris.